aici nu e un spaţiu delimitat
de pierdut timpul între două halbe
nici  locul geometric al frustrărilor de tipul
,,scrie o compunere frumoasă şi poţi cîştiga un iphon”
probabil că prin forţe proprii niciuna dintre umbrele manga tîmp colorate
nu şi-ar strecura silueta în noi
nicio ţîţă fermă nu s-ar posomorî frumuşel
(îmbufnarea aia căldicică rozalie dulcică a sfîrcului pitit sub tricou)
iar tipii fără tricou n-ar poza în goliarzi
nu le-am permite fără să ştie o iotă din rigorile etablishmentului corecţional
(unde dreak ai văzut goliaţi-goliarzi cu tricou o fi un tipo la bodigarzi)
putem sfîrîi dogmatic pe o/ plită/ un grătar
putem decupa orele cu linguriţa ca pe o savarină fleşcăită
în timp ce limba lipăie în gol dulce apos semisincer
(sau o fi iar un tipo:semincer)
dar nu vom da teste şi probe nu ne vom retrage
fiindcă noi suntem
cu strîmbăturile de înţeles
cu rîgîielile izbăvitoare
cu chakra  pe caldarîm sau pe saltea călcînd
cu rele cu bune cu nebune scandînd mantre
cu beri ( mi s-a spus că unii preferă vinul sau biterul) şi beregăţile cu litere întinse spre şuvoiul nedescifrat
şi-aici e (cum zicea un poet nepublicat în al şaselea deceniu al neputinţei lui sociale
în timp ce halea sarmale reci şi se pilea în baie cu odicolonul nevestelor prietenilor)
slobozirea deplină a unui simţămînt
în timp ce rotulele ni se ciocnesc delicat
ca merele-n livada unui poet american
sau mai exact un coup de foudre
cu pîlnii şi ţoiuri din care inhalăm
ce prostie incantaţii frumos mirositoare
*( acest text nepoetic a fost scos din reciclîbinul unui mort virtual nu ştiu cum a ajuns la mine)