S-au spus multe lucruri despre Marius Ianuş, nu mai e nevoie să amintesc aici felul în care a fost privit după ce a ales postura unui „rătăcit”, ca să spun aşa. Iată câteva dintre „rătăcirile” lui, pe care mi le-a spus într-un interviu acordat la MŢR, înaintea alegerilor de la USR din 2009. Judecaţi voi dacă a zis bine sau nu.
„Trebuie pornit de la zero. Trebuie daţi afară oamenii care nu merită să fie acolo. USR este un cadavru, din cauza acestor acţiuni succesive de discreditare a instituţiei în sine, făcută de ea însăşi. Se autodiscreditează efectiv. Ar fi foarte greu pentru o echipă venită acum să repare aceste lucruri.”
„Nicolae Manolescu a declarat că conduce USR prin corespondenţă. Nu este de altfel primul preşedinte care, imediat ce este ales, îşi bagă picioarele în USR şi se cară în ţări de soare pline. Dinescu a făcut la fel, a primit o bursă în Germania şi s-a cărat, a lăsat USR cu fundu-n baltă.”
„Poate că dacă ar intra mai mulţi tineri în consiliul USR, pentru că până la urmă consiliul conduce, s-ar putea începe să se facă ceva. Acolo e foarte greu să se facă ceva, nu vreau să fac pe Brucanul uniunii, dar pot afirma că acolo în cel puţin 20 de ani se pot reformata lucrurile aşa cum ar trebui. Răul e prea adânc, sunt prea mulţi oameni care stau acolo doar pentru bani, care nu au nicio treabă cu literatura.”
„Manolescu s-a despărţit de multă vreme de literatură. Istoria Literaturii pe care a publicat-o arată că nu mai are de vreo douăzeci de ani nicio legătură cu literatura vie. A încercat să se bage în politică, dar nu i-a ieşit pentru că nu are calităţi de lider, a obţinut până la urmă jobul ăsta de part-time, prin corespondenţă, la USR, şi în acelaşi timp s-a ratat pe amândouă planurile. El acum e cu fundul în două căldări, istoria lui literară nu este nici pe departe reuşită, e o carte absolut mediocră, tocmai că nu mai are această legătură vie cu literatura. Nu a reuşit nici ca lider politic, nici ca lider al USR, dar nici ca critic, după părerea mea.Toţi scriitorii ar trebui să se ferească de astfel de atitudini duplicitare, adică ori sunt scriitori, ori sunt politicieni. Sunt lucruri care te consumă şi nu trebuie amestecate. Ar fi putut face politica USR, numai că nu se pricepe.”
„Eu i-am încurajat pe câţiva tineri să candideze, să se implice la nivelul consiliului uniunii, deoarece consiliul conduce uniunea. Dacă acolo ar intra alţi oameni, dacă acei oameni s-ar opune anumitor mentalităţi, s-ar putea face lucruri bune. Sunt mulţi care ar putea să se implice şi care ar putea face lucruri bune în consiliu. Asta depinde însă de voinţa lor de a candida, de a se implica, pentru că şi acolo, în consiliu, este foarte multă bătaie de cap. Practic, în momentul de faţă USR este o bombă întârziată. Trebuie cineva să o dezamorseze, să facă trecerea de la feudalism la democraţie în această instituţie. Cineva trebuie să o facă.”
„Îi sfătuiesc pe cei care au altruismul necesar să se ducă acolo şi să încerce să facă ceva pentru ceilalţi scriitori din această structură. Chiar numele ar trebui schimbat, ar trebui să fie ceva de genul Societatea pentru Scriitorii Români, pentru că în felul în care este denumită acum, ca Uniune a Scriitorilor din România această asociaţie îşi arogă drepturi asupra întregii scriitorimi. Ori eu nu vreau să fiu reprezentat de o astfel de instituţie până când nu va fi aşezată pe baze fireşti, umane, şi nu va avea o relaţie eficientă cu mine, bună pentru amândouă părţile. Asta ar include şi o schimbare de statut, pentru că prima măsură ar trebui să fie scoaterea unor oameni din uniune şi să fie trecuţi ca membri simpatizanţi, fără drept de vot. Oameni care nu au ce căuta acolo, o grămadă de ziarişti, de epigramişti, de tot felul, care nu au ce căuta acolo. Dacă mergem pe criteriul cine scrie este scriitor, atunci 17 milioane de oameni din ţara asta sunt scriitori şi ar trebui să intre toţi în USR.”
„USR a premiat, după 89, în marea majoritate a cazurilor, no-name-uri, oameni care nu aveau ce să caute acolo. Nu s-au uitat la tinerii talentaţi şi din cauza asta au ajuns în situaţia asta, pentru că nu au atras în uniune tineri cu adevărat talentaţi. Oamenii din generaţia mea cu adevărat talentaţi sunt, fireşte, în afara uniunii. Atunci ei au rămas cu nişte balonaşe de-astea de săpun şi cu ele defilează, nu au încotro.”
„Nu cred că se va schimba nimic. Opinia mea este mai degrabă un epitaf, decât ceva încurajator. Eu nu văd nicio ieşire în cazul USR. Mi se pare un cadavru sfârtecat de ciori.”
sursa poză: http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/ianus-marius/
Tags: Marius Ianuș, USR