Arta Steampunk
data si ora publicarii text publicat la 11.02.2011, 11:28
categorie categorie: articole, eseu

Bookmark and Share

Ca şi avangardă, Steampunk va contesta arta instituţională, regăsindu-se ca un atac la adresa statutului artei. Alături de caracterul avangardist, Steampunk-ul, putem afirma, se revendică de la postmodernism, ca şi acţiune de deconstrucţie nouă, parodiind elementele ce nu-i sunt proprii. Proiectul postmodern oferă şansa de afirmare individului, a discursului cu valabilitate locală, fără a se întemeia pe vreun principiu general valabil. I se acordă individului şi gândirii o autonomie faţă de orice instanţă de control.

Observăm în arta contemporană o nelinişte şi un haos ca urmare a problemelor pe care omul contemporan le are în legătură cu adaptarea la o ambianţă pe care el însuşi şi-a creat-o[1]. Artistul contemporan se opune stilului sau tendinţei dominante; precum expresionismul ca anti-impresionism, primul exteriorizând o trăire proprie, dând acesteia „expresie”, la fel şi Steampunk, recurgând la anumite elemente materiale, doreşte să imprime obiectelor artistice o anumită trăire.

Arta Steampunk vine ca urmare firească a experimentelor secolului XX, când apare revolta contra limitărilor, contra canoanelor; când artiştii folosesc propriul trup, colajul evoluează în direcţia folosirii peliculei video şi a happening-ului în spaţiu public; astfel, se extinde conceptul de experiment şi se pun sub un semn de întrebare metodele tradiţionale de expresie. Aşa cum afirmă Dana Altman, „suntem supuşi unui flux informaţional permanent şi care erodează treptat orice pretenţie de unicitate; artistul nu mai e complet izolat de influenţele anterioare; el a devenit un mediator, un facilitator al experienţei estetice, la care, de altfel, poate avea acces oricine”[2]. În cazul Steampunk, el este un fenomen izvorât din însuşi dispreţul faţă de această lume comodă, consumistă. De vulgaritatea artei, împinsă de o reproducere în serii nelimitate. Transformarea P.C.-urilor sau mouse-urilor derivă din această pornire anti-vulgar, anti-consumism, din nevoia definirii unui nou tip de unicitate.

Ca fenomene precursoare apariţiei Steampunk, putem considera schimbările rapide ce au loc în domeniile credinţelor religioase, a valorilor estetice, moravurilor şi comportamentelor. Astfel, „relativitatea socială şi societatea pluralistă înlocuiesc absolutul social, pe măsură ce antropologii arată cât de relative sunt tipurile comportamentale şi valorile morale de astăzi”[3]. Artistul Steampunk este artist în măsura în care poate crea, poate simţi, poate valorifica arta. Acele transformări ale obiectelor nu sunt doar deformări venite dintr-o pură plăcere de a distruge, prin acea „caricaturizare” a obiectelor cotidiene, ci sunt expresii ale unei noi dorinţe de libertate, a unei noi modalităţi de trăire.

În postmodernism se afirmă existenţa unei experienţe personale, ce nu mai poate fi generalizată, sensul fiind individual, existând tot atâtea sensuri câţi indivizi iau contact cu arta. Astfel, consumatorul de artă deconstruieşte sensul, ajungând la concluzii individuale; apare, astfel, un sistem de idei dezvoltat de artişti, de o pluralitate de jocuri şi reguli, văzute din diverse perspective. De asemenea, legat de teoria postmodernă, trebuie afirmat că aceasta „supune deconstrucţiei şi analizei critice fenomenul de ansamblu al universalismului, cu aspectele sale de colonialism, imperialism, etc.”[4] În opinia Lindei Hutcheon, postmodernul este „o punere sub semnul întrebării a ceea ce poate însemna realitatea şi a şi modului în care putem să ajungem să o cunoaştem; reprezentarea îşi recunoaşte statutul de reprezentare – adică recunoaşte că îşi interpretează (creează) referentul şi nu că oferă acces direct şi nemijlocit la el”[5].

Referitor la arta Steampunk, trebuie amintit un citat din Danto, aplicabil, în fond, la orice formă de artă: „Art in any medium, boiled down to what it does in the experiencing of it, creates itself through relations, proportions. The quality of art depends on inspired, felt relations or proportions, as on nothing else. A simple box can succed as art by virtue of these things; and when it fails as art it is not because it is a box, but because its proportions, or even its size, are uninspired, unfelt”[6]. Prin acest citat, Danto demonstrează că, indiferent de forma pe care o ia obiectul artistic, valoarea sa estetică e simţită în momentul când ea transcende obiectul. Putem simţi că un obiect e estetic, iar acest fapt îi conferă obiectului valoare estetică. Totuşi, dacă valoarea estetică nu transcende obiectul, noi nu îl putem simţi. Şi s-ar putea, astfel, să ne învârtim în cerc.

În orice operă de artă avem impresia că observăm acea deschidere, acea profunzime mereu nouă; acest lucru, afirmă Eco, „se întemeiază pe dubla natură a organizării comunicative a unei forme estetice şi pe natura tipic transactivă a procesului de înţelegere”[7]; orice formă ce e înzestrată cu valoare estetică, putând fi consumată, este deschisă; această valoare, de deschidere, este, după cum spune Eco, un „proiect de comunicaţii care trebuie să se încorporeze într-o formă izbutită pentru a deveni eficace şi care se realizează doar dacă e susţinut de acea deschidere fundamentală”[8].

Se poate spune că Steampunk-ul este o formă de artă informală, Informalul fiind cel care, aşa cum e văzut de Eco, ne duce spre acea formă ca un câmp de posibilităţi. Acesta ar fi cazul şi artistului american Eric Lindveit[9], care practică o formă nouă de artă. Întrebat în interviul acordat pentru revista Egophobia despre modalitatea sa de creaţie, artistul afirmă că se exprimă “prin folosirea unui set limitat de materiale de bază, deseori găsit sau reciclat. Eu nu simt deloc restricţii în imaginarea posibilităţilor care există pentru a realiza ceea ce doresc. Realizarea unei idei ţine de abordarea metodelor şi materialelor şi refuzul unor limite ce încorsetează un set ideatic”[10]. Astfel, întâlnim o modalitate alternativă de exprimare, o înlocuire a materialelor obişnuite cu unele reciclabile.

Mai concret, aflăm despre originile artei Steampunk dintr-un articol publicat de Peter Bebergal, pe 26 august 2007, în The Boston Globe[11] , în care se spune că: „Steampunk has its roots in science fiction literature, where it describes a corner of the genre obsessed with Victoriana and the idea that the computer age evolved alongside the industrial. Steampunk stories, which started appearing with regularity in the 1980s, eschew clean and orderly visions of the future in favor of gas-lighted streets, steam engines belching toxic smoke, and dastardly villains inventing strange technologies”. Aşadar, conform acestui articol, fenomenul Steampunk şi-ar avea originile în literature S.F. a anilor 1980, având ca şi consecinţă o viziune tehnologică a trecutului, afirmându-se, în acelaşi timp, că ordinatoarele ar fi evoluat odată cu istoria, începând cu epoca victoriană. Mai departe în acelaşi articol ni se spune că “The influence on steampunk literature goes as far back as H.G. Wells and Jules Verne, but those authors can’t really be considered steampunk because they were writing about their own era. Michael Moorcock’s “The Warlord of the Air” (1971), “Lord Kelvin’s Machine” (1992) by James P. Blaylock, “The Difference Engine” (1991) by William Gibson and Bruce Sterling, and Di Filippo’s Steampunk Trilogy” (1995) are often cited as the central steampunk novels”, în urma cărui citat putem înţelege faptul că Jules Verne ar fi, într-o oarecare măsură, unul dintre precursorii acestui fenomen artistic, alături de H.G.Wells.

Dintr-un articol publicat pe site-ul www.hamptons.com, pe 1 August 2008, aflăm faptul că “The actual label “steampunk” originated in the 1980s as a twist on the term “cyberpunk” to describe an art and design movement that incorporates mostly found and repurposed objects that are usually mechanical and grounded in the Steam Age and antique locomotion.  Influenced greatly by literary works from H.G. Wells, Jules Verne, Mary Shelley and even Mark Twain, as well as films such as “Brazil” and “The League of Extraordinary Gentlemen” Steampunk artists tend to focus on Victorian and Edwardian era technology where the Industrial Revolution has begun but electricity has not yet been invented”[12]. Această afirmaţie aparţine artistului Art Donovan, care consideră, de asemenea, faptul că artiştii Steampunk creează un nou standard romantic pentru arta decorativă şi industrială.

În final, propun spre vizualizare un video foarte drăguţ, în stil Steampunk, plin de încărcături moralizatoare. Enjoy! happy


[1] D.N.Zaharia, Antinomicul în arta contemporană, Editura Dosoftei, Iaşi, 1999, p.17.

[2] D. Altman, Mediul virtual: despre multiplicitatea artei, Editura Bastion, Timişoara, 2008, p.39.

[3] W. Fleming, Arte şi idei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983, p. 325.

[4] A. Titu, Experimentul în arta românească după 1960, Editura Meridiane, Bucureşti, 2003, p.41.

[5] L. Hutcheon, Politica postmodernismului, Editura Univers,  Bucureşti, 1997, p. 38.

[6] “Arta în orice mediu, percepută prin experienţa provocată, creează ea însăşi, prin relaţii, proporţii. Calitatea artei depinde de relaţii inspirate, trăite sau proporţii, şi nimic altceva. O simplă cutie poate reuşi ca artă în virtutea acestor lucruri; să când eşuează ca artă nu e din cauză că e o simplă cutie, ci din cauză că  proporţiile sale sau chiar mărimea, sunt neinspirat simţite”[n.a.]; Arthur Danto, From Aesthetics To Art Criticism and Back, în The Journal of Aesthetics and Art Criticism, vol. 54, No.2, Spring, 1996.

[7] U.Eco, Opera deschisă, Editura Paralela 45, Piteşti, 2006, p.96.

[8] ibidem, p. 100.

[9] Revista virtuală Egophobia, nr. 21/2009 (www.egophobia.ro ).

[10] ibidem.

[11] www.boston.com

[12] www.hamptons.com

VN:R_U [1.8.6_1065]
nota: 8.0 din 10 (4 voturi)
Arta Steampunk8.0104pixelstats trackingpixel
    Constantin Liculescu
      Constantin Liculescu 12.02.11 @ 9:56

    cel mai culeanu e cand nu facem arta si concepte dintr-un stil de viata, pentru ca nimerim tot in sisteme, chiar daca le negam pe celelalte. cam asa as zice eu despre steampunk

     
    vasilissa
      vasilissa 13.02.11 @ 12:26

    Mi-a plăcut foarte mult citatul din Danto. Acest studiu a fost inițial o temă/referat pentru facultate, sau pur și simplu te fascinează subiectul?

     
    Ioana Baciu
      Ioana Baciu 13.02.11 @ 14:51

    Ma pasioneaza fenomenul! happy Si, datorita faptului ca mi-a placut foarte mult, am resusit sa o concretizez intr-o disertatie! winking

     

ai ceva de zis?

inscrie-te pe FDL.ro
    trebuie sa fii logat pentru a putea publica un comentariu.
    nu ai inca un cont pe FDL.ro?
    nu dureaza mai multe de cinci minute sa te inscrii si poti vota, comenta si publica texte.
    afla toate detaliile aici.
FDL pe Twitter FDL pe Facebook          FDL prin feed RSS 2.0 FDL prin newsletter pe mail  
 
nu rata nimic! aboneaza-te la FDL.ro prin feed RSS sau primeste un newsletter zilnic pe email. de asemenea, poti urmari cele mai imporante titluri si evenimente pe Twitter sau Facebook.
ultimele texte postate
George Omul bocanc
George 14.09.11, 13:38

Bot Eugen Iulian Ultrasonografie(II)
Bot Eugen Iulian 14.09.11, 5:55

Daniela Luca strâng cioturi din noi, sunete și măști
Daniela Luca 14.09.11, 0:48

Raluca Blezniuc morţii din cada mea
Raluca Blezniuc 12.09.11, 19:49

viorelgrigoriu eroziunea obrazului
viorelgrigoriu 12.09.11, 19:47

Leonard Ancuta regresando odio
Leonard Ancuta 12.09.11, 19:40

danrec numele ploii
danrec 12.09.11, 12:13

maria folea radiatoare
maria folea 12.09.11, 3:48

vlad drăgoi fam. care stă aici. fiul
vlad drăgoi 11.09.11, 20:44

. Dumnezeu e ţigan
. 11.09.11, 14:12


   
clipul saptamanii
ultimele comentarii
multam, Leo,...
8:54 | Daniela Luca la
strâng cioturi din noi, sunete și măști

îmi place...
6:08 | Leonard Ancuta la
strâng cioturi din noi, sunete și măști

Imi pare bine cai recitit- o, danrec. Si mai ales...
19:35 | teama la
Recapitulam

“şi am privit amândoi spre adânc -cred...
17:21 | zanbizarr la
radiatoare

fain, dar am ceva cu timpul verbelor ; obsesie de...
12:59 | danrec la
radiatoare

am mai citit-o atunci aveam impresia de îngh...
12:55 | danrec la
Recapitulam

pleoscul cu bulă din final strică...
12:50 | danrec la
fam. care stă aici. fiul

altceva nimic, destul de...
22:44 | maria folea la
băiatul care vindea linişte

da domle e un poem rar, te scoate din...
19:30 | danrec la
Dumnezeu e ţigan

îmi place. e finuţ şi intelige nt...
18:00 | zanbizarr la
Dumnezeu e ţigan


   
Free PageRank Checker

   (C) 2010 FDL.ro / Fabrica de Literatura
   Wordpress 2.9.1, modified Mag Magic theme