Ultimele 100 de comentarii
  • Călin Sămărghiţan on pentru că și gonuiu-i un poemEu cred că ai demonstrat ce ai vrut să demonstrezi. I think you have shown what you wanted to be tested. Je pense que vous avez indiqué que vous souhaitiez être testé. Ich denke, Sie haben gezeigt, was sie wollte,
  • LIM on pentru că asta-i tot ce ne-a rămas🙂 doream doar să mai animez pe aici. Sper că se poate.
  • menumorut on pentru că asta-i tot ce ne-a rămasOmu e original, nu vezi?:p victore, cum de e baiatul asta pe fdl?
  • LIM on pentru că asta-i tot ce ne-a rămasŞi? Care-i faza?
  • Yigru Zeltil on pentru că asta-i tot ce ne-a rămasVise plăcute, puricii să te sărute 🙂
  • menumorut on partea dreaptăUn poet destept, care se joaca cu harms in cheie proprie si o face foarte bine. Finalul cu firmirile de nedumerire e cam pus cu mana si strica putin efectul textului, cred ca trebuie gasit altceva. Si partea cu stanga
  • LIM on partea dreaptăFoarte fain poemul. Ideea deosebită.
  • Dan Recheșan on partea dreaptăo fi prozopoem sau poezră! 🙂
  • Dan Recheșan on zen ușorghiers ușor ca atingerea unei aripi de molie pe o bucată de crepdășin!
  • danrec on Roșcata cu ochelari Sophia Lorenmereu mă enervează cînd citesc comentarii dintr-astea constipate:„n-ai reușit”, „ai ratat”. eu zic, distinse comentator Sămărghițan, domnișoara chiar a reușit ceea ce unui ochi de expert îi scapă. două duzini de ginard de Jidvei la hanul Manuc dacă ești curios
  • Nicoleta Fabich on Roșcata cu ochelari Sophia LorenEi, aș!
  • Călin Sămărghiţan on Roșcata cu ochelari Sophia LorenNu reuşeşti să faci interesante micile tabieturi. Aici, Ciudad, Supereroi, Cyborg, Poeme, toate. Cu marile tabieturi..., aia e altceva.
  • Călin Sămărghiţan on zona zeroRetorismul îi prinde bine, mult mai nuanţat aici decât în celelalte două poezii, apoi efectul aproape că se spulberă odată cu artificial melancolizantul "mă săruţi", însă reuşeşte miraculos să se redreseze imediat, în numai trei versuri de final, cu acea
  • Călin Sămărghiţan on Visându-ne viațaE încă foarte greu să te orientezi aici. Ca receptor zic. Încă nu răsuflă. Ştii cum? Ai inspirat şi a rămas totul acolo. E în regulă mai ermetic, chiar indicat, dar dă-i o şansă şi cititorului, dă-i ceva de care
  • Tudor Voicu on Cyborgeram sigur de "t"-ul ala,asteptam, ce se ascunde in Dvs e mai putin important, mai ales intr-un mediu virtual, in subsolul unei poezii misto, ca pana la urma asta era ideea.
  • Dana Ungureanu on Cyborgiarta-mi tonul arogant,"intotdeauna" in mine se ascund un barbat si un copil. trebuie sa fii subtil ca sa-ti dai seama de asta.
  • Tudor Voicu on Cyborgo doza de umor e bine venita intodeauna 🙂 cat despre textul meu nu pot nici sa-l reneg nici sa-i iau apararea.
  • Dana Ungureanu on Cyborgcine m-a pus sa citesc. ce ne facem cu dramatismul din textul tau-"cand nu voi mai avea maini"? eu chiar nu vreau ca glandele mele lacrimale sa o ia la vale si sa-mi scot batistele din sifonier,tudore. ce-ai zice de
  • Ammoniu$ on Cyborgfainutz text. mi s-a parut fortata totusi chestia cu jumtatate de gust. in rest curge f bine.
  • Nicoleta Fabich on CyborgMulțumiri!
  • Tudor Voicu on Cyborgfoarte fain, e de un dramatism rece, alert si fantezist.
  • Cristina Stancu on ***-sunt de acord că ar fi mai bine fără ''eu'' în al doilea vers și fără primul ''îmi'' și ''apoi'' în al treilea -fără ''și'' în a doua strofă -''zumzetul'' parcă nu sună bine -eu aș înlocui și ''întrevăd'' -''între
  • Dana Ungureanu on ***in prima strofa, si nu numai aici, folosesti pronumele in mod abuziv. ar fi ok - "e ora cinci fiică-mea a intrat la cursul de balet în sala de aşteptare scot din geantă cartea apoi îmi pun căştile şi pornesc
  • ammoniu$ on ***Nu stiu ce sa spun, asa ca nu zic nimic.
  • Ammoniu$ on mentosanaBizara & atipica pentru tine. Cred ca te prinde mai bine zona mai putin epopeica.
  • Tamás Mihók on zona zerofrumos text, felicitări! poate "se zbat violent / insecte precare", nu știu, zic și eu... 🙂
  • Ammoniu$ on zona zeroO poezie dragutita, de vara asa. As paria ca poeta e totusi tinerica, se cam simte asta. E bine daca-i asa, daca vorbim de o poeta matura, atunci se schimba calimera. 😀 Acum cateva chestii punctuale: - are dreptate preacinstitul
  • Ammoniu$ on la mă-saAsa-i, chestia cu ''împingând cu mâinile dezarticulate tăcerea'' e o expresie super forata si poate fi incredintata bratului secular. Acum la nivel de limbaj as elimina cuvantul slobod, care suna strident acolo. Tot strident (si cam juvenil) imi pare si
  • Alexandra Negru on zona zeroMulţumesc pentru feedback, dragilor. Claudiu, o să mă mai gândesc cum să schimb acolo 😉
  • Claudiu Komartin on la mă-sacam sunt de acord cu observațiile Cristinei iar versul ăsta l-aș fraza puțin altfel: "nimeni n-a reuşit să se ridice ca ea atât de natural de la masă"
  • Claudiu Komartin on zona zeroultimul vers mă nemulțumește, e vag "tot felul de" acela, cred că se poate mai bine de-atât
  • Cristina Stancu on zona zeroÎmi place foarte mult: ''cu inima ta hăituită şi bormaşina/cu care-mi faci semne frumoase în memorie'' și tot poemul. 🙂
  • Cristina Stancu on la mă-saîn prima strofă cred că ar fi mai bine așa: ''împingând cu mâinile dezarticulate/ tăcerea care acoperea farfuriile goale'' (altfel cu tăcerea în același vers e cam mult). Mi se pare că ''deplina discreţie a trăirilor'' trebuie reformulat, la fel
  • Nicoleta Fabich on CyborgDacă aș fi scris așa ( și aici mă refer strict la secvența cu țuica) nu s-ar mai fi înțeles că de aia cere porție dublă, că simte doar juma' de gust. Voiam să subliniez cât e de șmecher bunicul
  • Dana Ungureanu on Cyborgimi place. cum as vedea eu textul- "Bunicu are un ochi verde și unul albastru anul trecut de paști a făcut comoție și acum plânge doar cu jumătate de față Vlăduț face pe terminatoru și îi îndreaptă pistolul către cealaltă
  • Dana Ungureanu on copiii mei se rotescm-am rotit si eu. si am ametit de la repetitia agasanta "copiii mei". mai mult de jumatate din text trebuie refacut- "copiii mei se rotesc ei privesc stânga sus dreapta sus gheaţa îi face hopa mitică dimineaţa sunt rotunzi copiii
  • Ionuț Manea on dispariția alexandreimisto! pe mine m-a prins!(motanul)
  • Claudiu Komartin on ***Dana, Dana...
  • Dana Ungureanu on ***nu mi se pare o exprimare gresita. si daca tot te gandesti la un acid,ia-o mai usor.hai sa-i zicem o curatare cu acid carbonic.
  • Victor Potra on ***desenează cu abur fereastra? 🙂 Cred că curățarea pe care o sugerezi, Dana, cam are sensul din expresia aia - S-a curățat de tot. Doamne ferește de o așa curățenie, seamănă cu o baie în acid sulfuric. Ar transforma poemul
  • Dana Ungureanu on ***o astfel de curatare trebuie aplicata inca de la primul vers- "cautam sa ne asezam in tramvai fiica ma tine strans de mana apoi in timp ce deseneaza cu abur fereastra............."
  • Dana Ungureanu on ***de explicitari ca:"îi văd ridurile dansându-i pe faţă şi maxilarul cum se încleştează după fiecare cuvânt ce-i alunecă din gură". acum vorbeşte despre morţi, despre locurile de veci din cimitir, despre cutare care doreşte să-i cumpere locul, ”vezi doamne, să
  • Claudiu Komartin on ***curățat de ce? dă exemple, citate, comentează, argumentează, explică-te
  • Dana Ungureanu on ***nu ti se pare ca textul asta trebuie curatat serios?
  • senislau&litovoi on hotdog până mâine dimineaţăTrebuie să mai scriem și de-astea sterile dl. Menumorut, ca să mai învățăm câte ceva.
  • menumorut on hotdog până mâine dimineaţăDe ce ai simti nevoia sa ne insiri descrierea vesnicelor clisee cu 'vai poetul' care are viata vraiste si baga droguri usoare (banuiesc ca grele ar fi fost prea mulg, din motive de identitate:p)? Textul asta nu pare decat o
  • Horațiu Lipot on hotdog până mâine dimineaţăMultumesc pentru observatii, am modificat in mare, si da, e mai inchegat textul acum.
  • Cristina Stancu on hotdog până mâine dimineaţăce aș modifica eu: -fără virgulă după ''mă vezi'' -să mă lovești în moalele capului, fără ''exact'' -aș schimba atotsuficient cu alt cuvânt mai nepretențios, poate doar ''suficient'' - ca o roşie uitată în plantaţie (fără ''care a fost''- și
  • Cristina Stancu on un vers pe ziam mai adăugat câte ceva, e mai bine acum (cu particularizarea)?
  • dan mihuț on dragă iuliano, am gândit-o singur, nu m-ajută nima, așa că nu te formaliza. și cu textul are, cum să n-aibă? adică zici tu acolo că "mă uit cu un ochi din țeava de apă caldă/ și dau din cap...", asta una
  • Claudiu Komartin on un vers pe ziun crochiu reușit per se
  • Dan Ciupureanu on dragă iuliaînțeleg ce spuneți dar nu are nicio legătură cu textul meu
  • dan mihuț on dragă iuliamă mai iombești, ioleana?! nu prea merge, dane. pare o pastișă optzecistă care dă în imposibilele poziții erotice ale lui mihăiță eminescu. o mai ții minte pe aia? fruntea albă-n părul galben pe-al meu braţ încet s-o culci, lăsând pradă
  • dan mihuț on un vers pe ziam citit asta prin multe poeme ale anilor din urmă. particularizează ceva mai mult.
  • dan mihuț on radiografie cu monştricred că exagerezi atunci când te implici prea mult în text, mai ales prin prezența unor diminutive ce țin de emfaza afectivă și care ar putea lipsi: pernuțe, micuți. ar fi de evitat și chestiile moralizatoare. încearcă un ton mai
  • Radu Vancu on ***Foarte frumos & emoționant.
  • Alexandra Negru on exhibit no.1danke schon, am mai modificat, ai dreptate. la final o să mă mai gândesc cum fac 🙂
  • Claudiu Komartin on linii şi cercuri. o contra-peliculă de kiarostami.faci ceva mișto aici, dar cred că ultimele două versuri sunt în plus
  • Claudiu Komartin on ***și pentru asta sunt vinovat? 🙂
  • Radu Nițescu on exhibit no.1eu i-aș zice iubire în loc de iubitule, mi se pare mai natural și mai curajos și mai ritmat, dar tu știi poate că demența noastră firească poate rămîne doar demența noastră, e un adjectiv destul de facil și scapi
  • Radu Nițescu on ***:)) mersi
  • Radu Nițescu on ***și mă gîndeam acum în ce măsură ar fi vina ta
  • Radu Nițescu on ***m-am tot gîndit vreo zece minute la variante de răspuns, am trecut prin cîteva poeme, prin niște site-uri de bancuri, prin bucătărie și mă rog, în cele din urmă mi-am tăiat două felii de salam ardelenesc și una am scăpat-o
  • Octavian on exhibit no.1Curge bine poemul. Finalul insa nu m-a convins, mai ales stridenta ''vocea neagra"".
  • Alexandra Negru on exhibit no.1mulţumesc ^_^
  • Alexandra Negru on exhibit no.1thnx 🙂
  • Ionuț Manea on exhibit no.1se leagă stările, curge, fain!
  • Claudiu Komartin on ***foarte bun!
  • Victor Potra on partea dreaptăAlin, postează te rog în Area 51, poezie sau proză sau ambele dacă vrei. Când postezi un text, alegi de la categorii, din dreapta. Dacă nu bifezi nimic se duc automat în Comunitate.
  • Claudiu Komartin on partea dreaptăun text reuşit, una peste alta. şi totuşi: "clasa noastră politică de dreapta", şi mai taie din "care", e un tic tare supărător
  • Cristina Stancu on oxigeno să rescriu versul cu sacoșele, dar de ce crezi că dezechilibrează poemul? (în afară de -șele/mele, care mă cam stresează) nu e grăbit, l-am modificat de atâtea ori încât nici nu mai știu dacă versul cu frumusețea era ultimul,
  • Claudiu Komartin on ***fără "în zadar" şi "măcar", iar "încărcate cu noroi" mie-mi sună greoi şi nefiresc
  • Claudiu Komartin on barba"mă las ajustat de glasul maşinii de tuns" e o construcţie greoaie şi întortocheată care riscă să piardă cititorul de la primul vers. "cu bolboroseli" - în plus "ca o suită de înjurături" - comparaţie uşurică, poate ieşi conjuncţia "ca"
  • Claudiu Komartin on remprea multe "de"-uri în ultimele două versuri, prepoziţia asta strică, la lectură, tot efectul pe care încerci să-l creezi la final
  • Claudiu Komartin on oxigencred că versul ăsta dezechilibrează poemul şi trebuie în mod clar rescris: "sacoșele mele de oxigen explodează în burta preotului din sat" în rest, nu-i găsesc hibe dpdv tehnic, dar nici nu pare să ajungă undeva. poem de atmosferă, suprarealist,
  • Cristina Stancu on oxigenAm înțeles, o să încerc să văd ce iese, mersi!
  • Andrei Dósa on oxigenpartea asta e ok, ai putea sa dezvolti ceva pornind de aici: cineva departe a atins o grenadă și s-a gândit la un moment perfect printre flăcări de plastic
  • Victor Potra on la tine în brațeAşa cum ţi-am spus şi pe Facebook, îmi place. Un poem cu imagini puternice, dense, şi totuşi foarte curat, ca o succesiune de ideograme Kanji.
  • dan mihuț on neaşteptateu zic că e un text fad și mult prea prozaic. și dacă ai ales să-l construiești prozaic, măcar ideea trebuia exploatată altfel, așa e doar neinteresant.
  • Victor Potra on neaşteptatPare mai mult o povestire tăiată scurt, pe linii de imagine/acțiune. Nu e rău scrisă, de vreme ce m-a prins și am citit-o până la capăt, dar: 1. începutul e extrem de ciudat „nu fac diferenţă dacă jucam teatru” -
  • Cristina Stancu on oxigenDa, mi-am dat și eu seama, încerc să nu mai insist dar până îmi trece cred că mai comit câteva de-astea. Mulțumesc pentru părere.
  • dan mihuț on oxigenUn exercitiu suprarealist decent, insa doar atat. In zona asta e de dorit sa nu prea insisti decât daca crezi ca poti veni si cu altceva.
  • dan mihuț on reme ceva interesant la final, la acele ultime două versuri. dar cam prea multe locuri banale în text, e drept.
  • Stancu Marius-Iulian on remnici bine nu e. genul de text care se scalda intr-o zona intermediara [cand vrea sa fie poezie nu este "aici", ci intr-un "a fost", genul de versuri remarcate cu minus de dorin; cand vrea sa fie "aici", pierde definitiv
  • Dorin Mureșan on remNu-i rau. Am rezerve in privinta unor expresii/ versuri care imi suna comun, gen "ramasitele zilei" (este si film), "asuda in voie", "labirintul liniilor..." s.a.m.d.. Textul curge cu usurinta, semn ca autorul are ceva experienta intr-ale scrisului. Subjectul nu ma
  • Nicoleta Fabich on PoemeDa, știu 🙂 încerc,însă nu reușesc să editez nimic de pe telefon. Am să schimb imediat ce voi intra pe un PC. Mulțumesc!
  • Victor Potra on PoemeHello Nicoleta. Când postezi pune și un titlu, altfel postarea nu este vizibilă în liste (acum am pus eu un *). Mulțumesc.